Iar moaşte

Nu are rost un articol prea mare, părerea mea nu s-a schimbat între timp. Aceeași groază de oi proaste care stau la cozi, se îmbrâncesc, se bat, mor de frig și de foame pentru a atinge un geam. În alte ipostaze, unii dintre ei par lipsiţi de putere şi îţi cer locul în mijloacele de transport în comun. Şi cică omu’ e fiinţă inteligentă...

Dar tot ce trebuie ştiut despre moaşte am scris deja aici. Care are răbdare să citească tot ce au scris diverşi ciudaţi în comentarii câştigă o ciocolată. Eu n-am avut.

Feisbuc

Acu’ nişte timp mi-am făcut cont pe Feisbuc. Pentru că exista un panel pe SEX1 şi nu m-am putut abţine. Feisbuc ăsta e un fel de haifaiv cu mai puţini cocalari şi are un mare atu: iuzării nu pot personaliza paginile cu tot felul de templeituri de bun gust şi poze greţoase anti-epileptici.

Totuşi pot face altceva aproape la fel de enervant şi degeaba. Să „joace” jocuri. Eu nu înţeleg: ce dumnezeii mă-sii e aşa interesant la jocurile alea? Toată lumea le joacă, toată lumea mă invită să joc, toată lumea scrie ce rezultate are în jocuri. De fapt scrie jocul automat, că lumea nici măcar atât nu face. Dacă tot ne jucăm pe net, de ce să nu dăm măcar un Cueic, un Machinarium? Sau Mafia Wars, Farm-ceva şi alte prostioare pe care nu am vaut curiozitatea să le deschid vreodată au devenit singurele jocuri de societate? Noul Solitaire pentru gheimării de ocazie se numeşte Feisbuc.

Dar şi mai mult mă distrează acele „cauze” cărora ar trebui să mă alătur virtual. Care-i faza? La ce ajută aşa ceva?? Sunt făcute pentru oameni atât de comozi, încât cred că vor schimba ceva dacă apasă un buton că ei sunt dedicaţi cauzei?? În afara de numele tău aflat într-o listă, cum te implici mai exact în respectiva cauză? Ce rost mai are?

Poate că nu ar trebui să fiu aşa de critic, e drept că aportul meu la „comunitate” este format din feedu’ de pă blog şi feedu’ de pă delicious.com. Deci zero. Nici măcar poze cu buzele țuguiate împingând un perete nu am pus. Poate nu am înţeles eu niciodată fenomenul ăsta de „socializare onlain”...

Sidewinder X8

După câteva luni de utilizare pot spune că îmi plăceau mai mult forma şi precizia fostului G7. Dar pentru că Logitech n-au mai scos ceva similar, a trebuit să trec la altă firmă.

Micromoale ăsta cică are o rezoluţie a senzorului ceva mai mare. Eu nu o sesizez, ba chiar mi se pare că nu are o precizie la fel de bună ca G7. Sau nu alunecă la fel de uşor, dreacu ştie. Plasticul din care e făcut mi se pare cam ieftin şi deja scoate un fel de scârţâit când apăs butonul drept.

Bateria ţine destul de mult, cam o săptămâna. Şi când se termină pur şi simplu se conectează firul de alimentare din receiver la maus şi poate fi folosit mai departe. Firul a fost conceput destul de dăştept. Are nişte mici magneţi în capăt (sau mausu’ are) şi cum l-am apropiat de maus sare singur în locaşul lui. Fără mufe care se tocesc în timp.

Mai are şi câteva picioruşe de schimb, dacă se doreşte un alt tip de aderenţă cu mauspadu’. Eu, fiind mai ignorant, nu am simţit vreo diferenţă, poate şi datorită mauspadului de bună calitate.

Cred că e cel mai bun maus uaiărles pentru joace în acest moment, dar la cât a costat puteau şi ei să folosească nişte materiale mai de allah-ajută.

Super Ofertă

Păcat că nu sunt pensionar încă.

Danche taică-meu.

Guţu

Adaptare

Am observat că mulţi balconari¹ şi ferestrişti¹ din cartier² s-au specializat. Îşi pun covoare sau prosoape pe tocul ferestrei ca să nu îi mai doară-n cot când se sprijină şi se benoclează la ce se întâmplă³ pe strada din faţa blocului. Nu are rost să poză că nu am zum, dar mă credeţi pă cuvânt.

Mi s-a părut o chestiune de maximă importanţă, aşa că m-am simţit dator să o împărtăşesc aci.

LE: Na, uite şi poză. Numai două balconare, dar se înţelege tehnica folosită!

Note de picior:

¹ Blocatari, în general bătrânet, care au o viaţă atât de plictisitoare încât stau şi se uită toată ziua pe geam, doar-doar s-o întâpla ceva. Nu se întâmplă. Stau degeaba şi se uită în gol. Se mai salută între ei urlând de la geam, dar cam atât.

² Gie!

³ Nimic.

IMeDeBe feil

Să nu cumva să vă uitaţi la această mizerie de film, Târăşte-mă-n Iad. Când am vazut pe IMDb nota 7.5 din peste 27.500 de voturi, am presupus că nu pot fi chiar atâţia idioţi strânşi la un loc să voteze pozitiv. Credeam că am dat în sfârşit peste un horror bun, că rar găseşti unul ochei. Nu, nu am dat.

Imbecili

Ministerul Transporturilor cere măsuri drastice pentru şoferii care nu respectă legea: confiscarea maşinii pentru depăşirea vitezei cu peste 50 de kilometri pe oră, retragerea banilor direct din cont pentru amenzi sau chiar arestarea răuplatnicilor. Noile reglementări au fost deja respinse de Poliţia rutieră şi sunt amendate de către CSM, dar Ministerul Transporturilor vrea să le impună totuşi prin ordonanţă de guvern.

Noua legislaţie ar permite confiscarea maşinilor în cazul depăşirii vitezei legale cu 50 km/oră, testarea alcoolemiei indiferent de motivul pentru care şoferul este oprit de poliţie, un şofer nu îşi va mai putea dovedi nevinovăţia cu ajutorul martorilor.

realitatea.net

Dacă o fi adevărată ştirea înseamnă că Berceanu s-a tâmpit de tot. Păi în loc mă ajute să 'mă transport' cât mai rapid şi în siguranţă construind autostrăzi, şosele de centură adevărate, reparând drumurile distruse, retardaţii de la acest minister ar vrea să îmi confişte maşina dacă mă grăbesc?? Şi dacă maşina e a firmei la care lucrez de ce ar plăti firma în locul şoferului?? Nici nu îmi dau seama cum s-ar putea realiza aşa ceva din punct de vedere legal. Bine, şi miliţiştii fraieri că au refuzat – ce şpăgi ar fi luat de la oamenii disperaţi să nu-şi piardă maşina...

Nu mai vorbesc de restul idioţeniilor, că se exclud martorii oculari sau extrag ei bani direct din conturile amendaţilor. Dar bine că rămâne numai o propunere, deocamdata!